Cluj-Napoca, 9 noiembrie 2017
În disprețul tuturor
Da, da, chiar așa e! Ceea ce se întâmplă de
mai multă vreme în politica de pe Dâmbovița pare a friza absurdul ajungând să
irite pe mai toată lumea, în disprețul majorității societății, patronat, sindicate sau public larg.
Cei care fac „excepție de la regulă” sunt consumatorii obișnuiți ai
emisiunilor tv proguvernamentale (le știți dumneavoastră, așa că nu le mai
nominalizez), „anesteziați” fie cu abordări de divertisment frivol (sub toate
aspectele și formele), fie cu „analize la sânge” operate de oamenii fideli
puterii politice actuale, pentru care obiectivitatea este doar un cuvânt gol de
conținut, la care au renunțat, fără vreo jenă, de multă, de foarte multă vreme.
Guvernul Tudose al puterii
PSD-ALDE, al doilea din decembrie 2016, după ce „s-a muncit” câteva luni, a
scos, odată cu înstăpânirea toamnei, două pachete de legi, unul cu trimitere la
mai vechea obsesie legată de aservirea
justiției politicului, celălalt având ca țintă domeniul fiscalității.
Acționând după principiul „Trenul merge, câinii latră!”, oamenii lui
Dragnea și Tăriceanu, beneficiind și de complicitatea și susținerea
parlamentară a oportunistului UDMR, au schimbat, pe ici, pe colo, doar
„procedura de lucru”, nu și ținta (țintele). Mai precis, au renunțat la
ordonanțe în ceea ce privește justiția și au „lucrat” mutând totul la nivel legislativ,
acolo unde publicul larg „nu se prinde” așa ușor, având în vedere „meandrele”
procedurale ale activității de la Casa Poporului, cu care sunt familiarizați
doar „știutorii” și câțiva profesioniști (oameni de specialitate, analiști sau
ziariști).
În plus, aici nici nu se poate acuza că ar fi „eludată democrația”
întrucât Parlamentul este „temelia sistemului democratic”, „piatra unghiulară”
a acestuia (vorba lui Tăriceanu), nu-i așa?
Numai că, „Nu e cum vrea omul, ci cum vrea Domnul”, sau, poate că mai
potrivită ar fi zicala aceea cu „Socoteala de-acasă, nu seamănă cu cea de la
târg”, pentru că nu le-a prea ieșit nici de data aceasta!
Cu toată manipularea „profi” făcută prin mass-media fidelă, care a ținut săptămâni bune, timp în care ni s-a
împuiat capul cu formule „care mai de care”, precum „DNA=Noua Securitate”,
„Statul paralel”, „abuzurile Sistemului împotriva statului de drept” și alte
asemenea bazaconii, când să se treacă „la treabă”, puterea s-a trezit din nou
cu oamenii în stradă, în capitală și în principalele orașe ale țării.
Noutatea și surpriza neplăcută pentru aceasta o reprezintă acum
neverosimila „alianță” dintre patronat
și sindicate, fiecare nemulțumit (din
motive diferite) de „revoluția fiscalității”, asumată de guvern prin ordonanță,
care prevede (sub lozinca „eliminării evaziunii”) „creșterea masei monetare
colectate la bugetul de stat”.
Dar nu doar atât! Tot ca urmare a bucuclașei „revoluții fiscale” s-a
ajuns la un alt paradox: coalizarea
primarilor, indiferent de partidul de care țin, iritați de pierderea
câtorva milioane de euro din bugetele avute la dispoziție pentru politicile de dezvoltare locală în anul
care vine și în cei următori și pentru creșterile salariale recente!
Cred că asta este cea mai importantă „realizare” a lui Dragnea-Tăriceanu-Tudose: a-i face pe
oamenii tăi să fie solidari cu ceilalți!
Să mai cuteze să zică cineva că actuala putere nu ține la unitatea
noastră de neam!
Cât despre partea cu justiția, ce să mai spunem, e „poveste veche” deja!
Preocupați de „consolidarea democrației”, aceiași Dragnea&Tăriceanu le-au dat o „sarcină”, deloc simplă,
ministrului de resort Toader și
predecesorului său în scaun, deputatul Florin
Iordache (cunoscut și sub pseudonimul „Altă Întrebare”), de a-i pune „cu
botul pe labe” pe Kövesi, Lazăr și ceilalți magistrați fideli
legii.
Prinși „cu mâța-n sac”, cei doi au cam dat-o „din colț în colț”, primul
pe la Bruxelles în discuțiile cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans,
cel de-al doilea în țară, pe la televiziuni, „încolțit” de liderii de opinie
politici sau apolitici.
Astfel, „luat la întrebări” de către oficialul european, care i-a
recomandat să obțină opinia Comisiei de
la Veneția înainte de a merge mai departe cu „reforma în justiție”, Tudorel Toader, s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont în procesul
lui Iisus, afirmând, candid, că „nu se mai poate face nimic” întrucât „proiectul
legii a ajuns în legislativ” și „este de competența Parlamentului îndeplinirea
acestei recomandări”.
„Deștept băiatul”, ar putea spune cineva. Da, dar nu suficient, pentru
că toată lumea este acum cu ochii pe legislativ!
Și ar mai fi de adăugat ceva:
greul de-abia acum începe și pentru el și pentru șefii lui! De ce? Pentru că
tensiunea în țară, așa după cum spuneam, e în creștere iar cota de simpatie
față de cei aflați la putere scade de la zi la zi, așa după cum o arată ultimele
sondaje! Restul sunt „detalii”!
Florin-Vasile ȘOMLEA
- politolog și analist geopolitic -

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.