Cluj-Napoca, 17 septembrie 2018

Ungaria lui Orban în centrul atenției!

                 Luați de valul evenimentelor interne din ultima lună ne-a scăpat din vedere ceea ce se întâmplă în bătrâna noastră Europă, mai exact la Bruxelles, capitala Uniunii din care facem și noi parte de peste un deceniu.

            Pe scurt, la 12 septembrie curent Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, raportul referitor la „riscurile statului de drept” în Ungaria vecină.

            Evenimentul pune într-o lumină neplăcută guvernul condus de Viktor Orban, liderul FIDESZ, cel mai puternic partid politic maghiar.

             Membru al Partidului Popular European, FIDESZ, abrevierea lui Fiatal Demokratak Szovetsege (în traducere „Alianța Tinerilor Democrați”), apărut în martie 1988 (în timpul regimului comunist!), a cunoscut la scara timpului o deplasare dinspre poziția de formațiune politică liberală spre una cu viziune eurosceptică și conservatoare.

          Cel care domină în mod substanțial politica formațiunii „tinerilor democrați” de mai bine de două decenii este Viktor Orban, un politician versat și bun cunoscător al domeniului respectiv.

          Acuzat de către detractorii săi de „complicitate cu Putin”, premierul maghiar a dovedit o cerbicie greu de anticiapt în alte vremuri, mai de la începutul carierei sale, punctul lui forte de dată recentă fiind respingerea cotelor de migranți din Orientul Apropiat și Africa de Nord și Sub-Sahariană stabilite de către Comisia Europeană condusă de Juncker.

          Cota de simpatie a acestuia în rândurile ungurilor a crescut exponențial în urma acestui gest care, combinat cu interdicțiile stabilite de către Budapesta în ceea ce privește activitatea ONG-urilor occidentale, a dus la autosesizarea UE în privința „stării statului de drept”.

           Am urmărit recent un discurs video al premierului ungar ținut în fața conaționalilor săi, ale cărui caracteristici de bază sunt reprezentate de apelul la ideea de protejare a specificității culturale și spirituale creștine a maghiarimii în fața citez, „pericolului islamic”, a conservării „independenței decizionale ungare” și a luptei împotriva „imixtiunii lui Soros” în viața democratică internă, un discurs pe care l-am putea considera un amestec conservator cu accente naționaliste.

            Trebuie precizat că aprobarea de către Parlamentul European a sancționării Ungariei, care are doar o valoare consultativă, reprezintă în esență un început care are de parcurs un drum lung, cu rezultat final incert, ca urmare a prevederilor comunitare în vigoare.

          Propunerea de sancționare a țării vecine vine după ce Polonia condusă de partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a cunoscut o situație similară (și cam din aceleași motive!) în primăvara acestui an.

            Falia apărută în cadrul Uniunii Europene între Vest și Est accentuată mai ales după puseele migraționiste amintitite, pare a se menține configurându-i liderului FIDESZ o poziție de Făt-Frumos în partea de Europă  „cu viteza a doua”, cum mai este numit Răsăritul continentului.

         Pentru a deveni efectivă, lucru de care personal mă îndoiesc, sancționarea Ungariei cu suspendarea dreptului de vot ca stat-membru (prin activarea „punctului 7”), are nevoie, la capătul drumului, de votul unanim al Consiliului European! Lucru foarte greu de realizat!

           Indiferent de ceea ce se va întâmpla un lucru este sigur și anume că Ungaria lui Orban va rămâne în centrul atenției internaționale pentru multă vreme de acum înainte, cel mai probabil având alături Polonia lui Andrzej Duda și Mateusz Morawieck, dar nu numai.

           Florin-Vasile ȘOMLEA

          –politolog și analist geopolitic–