Cluj-Napoca, 12 decembrie 2014

Alegerile din Republica Moldova, noiembrie 2014

La sfârșitul lunii noiembrie, Republica Moldova a trecut cu bine un nou examen electoral!

Deși cu mari emoții, formațiunile politice proeuropene, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal au câștigat păstrându-și majoritatea în legislativul de la Chișinău, în timp ce cele proruse, Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor, vor trebui să se mulțumească în continuare cu statutul lor de formațiuni de opoziție.

În urma acestui scrutin, s-ar părea că pentru „frații de peste Prut” lucrurile vor merge mai bine, în ceea ce privește integrarea europeană!

Dacă va fi așa sau nu, rămâne de văzut!

*

„Marea surpriză” a acestui scrutin parlamentar, care va da și viitorul președinte al țării (votul pentru ocuparea funcției respective fiind unul indirect), o reprezintă clasarea pe primul loc a Partidului Socialiștilor (PSRM), care a contabilizat în dreptul său 20,51 la sută din voturi!

Creat de foști membri ai Partidului Socialist din Moldova (PSM), această formațiune politică și-a ținut Congresul de constituire la 29 iunie 1997, avându-i copreședinți pe Veronica Abramciuc și Eduard Smirnov (la momentul respectiv viceprimar al municipiului Chișinău).

La scrutinul parlamentar din 2005, PSRM-ul a constituit un bloc electoral cu PSM acumulând 4,97 la sută din voturi (cu mult sub pragul electoral de 9 la sută) iar la cele care au urmat nu a luat parte.

Un moment important l-a constituit Congresul desfășurat în decembrie 2011, atunci când a fost ales noul și actualul lider, Igor Dodon, plecat din formațiunea lui Voronin.

Fost prim-viceprim ministru al guvernului de la Chișinău, Dodon este un politician tânăr, de orientare prorusă, ostil integrării europene a Moldovei și favorabil aderării acesteia la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în plan internațional, și adept al „federalizării” țării în planul politicii interne.

Atitudinea sa antiromânească a fost demonstrată de-a lungul timpului și de anunțata intenție de înlocuire a tricolorul moldovenesc cu drapelul bicolor roșu-albastru ca și de purtarea ostentativă a culorilor drapelului rusesc!

Afirmam că victoria socialiștilor, chiar dacă nu le-a adus guvernarea, a constituit „marea surpriză” a acestor alegeri legislative, deoarece majoritatea sondajelor de opinie premergătoare scrutinului îi plasau sub cota de 8 la sută!

Unii pun succesul acestora pe seama atragerii electoratului unei alte formațiuni proruse, „Patria” a lui Renato Usatîi, apreciată de sociologi cu scoruri cuprinse între 8 și 10 la sută, exclusă din competiție de către Curtea Supremă de Justiție în ultima săptămână de campanie, ca urmare a unor „nereguli” legate de finanțarea sa.

La antipod s-a situat cealaltă formațiune politică prorusă, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care s-a clasat în ierarhia generală doar pe locul al treilea, cu 17,5 la sută. Acest ultim scor al comuniștilor era însă de anticipat, având în vedere linia descendentă din ultimul an (de la 39,4 la sută în noiembrie 2013 la 17,2 la sută în noiembrie 2014).

Aflați la putere între 2001 și 2009, comuniștii au adoptat de astă dată un discurs electoral mai puțin agresiv, în speranța de a reuși atragerea electoratului nehotărât, fără a avea însă prea mult succes!

În pofida acestui regres, condus de experimentatul Vladimir Voronin (fost președinte al Moldovei), PCRM-ul rămâne unul dintre cele mai puternice partide comuniste din Europa!

*

De partea cealaltă, a taberei proeuropene, primul clasat (locul al doilea însă în clasamentul general) a fost Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a fost votat de 20,16 la sută alegători (față de 29,4 la sută în 2010).

Conduși de tânărul Vlad Filat, premierul țării între septembrie 2009 și martie 2013, liberal-democrații au o istorie de dată recentă, partidul fiind înființat la sfârșitul anului 2007.

Aflați la guvernare în anii din urmă (actualul premier Iurie Leancă este liberal-democrat), formațiunea afiliată PPE-ului a resimțit uzura imaginii sale publice, înregistrând un recul de popularitate important, așa după cum rezultă și din scorurile electorale comparative de mai sus!

Cel de-al doilea clasat proeuropean, Partidul Democrat din Moldova (PDM) (locul patru în ierarhia finală) este condus la această oră de Marian Lupu.

Democrații au fost preferați de 15,8 la sută dintre votanți, comparativ cu scorul de la scrutinul din 2010 asta însemnând o creștere de 3,1 la sută!

Formațiune politică de centru, dar afiliată Partidului Socialiștilor Europeni (!?), PDM-ul a apărut în februarie 1997 sub numele Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă, primul său Congres desfășurându-se în octombrie 1998.

Ca urmare a scorului bun înregistrat la alegerile parlamentare din 1998 (24 de mandate) liderul său național de la acea vreme, Dumitru Diacov, avea să fie ales speaker al legislativului de la Chișinău.

Ca evoluție electorală de-a lungul timpului, democrații au înregistrat și două eșecuri (în 2001 și aprilie 2009) având însă scoruri bune la celelalte alegeri parlamentare.

A treia formațiune din această tabără este Partidul Liberal (PL) care a fost înființat la 5 septembrie 1993 sub numele de Partidul Reformist. De nuanță liberal-conservatoare, PL este membru al ALDE în plan european (o altă ciudățenie!).

Schimbarea denumirii formațiunii s-a produs în anul 2005, tot atunci fiind ales în funcția de președinte și Mihai Ghimpu, liderul său actual.

 Acesta din urmă a deținut funcțiile de președinte al Parlamentului în perioada august 2009 – decembrie 2010 și de Președinte interimar al Republicii între septembrie 2009 și decembrie 2010. O figură politică importantă a liberalilor moldoveni este Dorin Chirtoacă, primarul Chișinăului din iunie 2007 până în prezent!

Prima accedere a liberalilor în legislativ a avut loc în aprilie 2009, când au înregistrat 13,13 la sută din preferințele alegătorilor. Oarecum paradoxal, cu toate că la alegerile legislative din acest sfârșit de toamnă pentru liberali au optat 9,67 la sută din alegători (deci mai puțini decât în 2010 când au avut 9,96 la sută), ei au câștigat un mandat de parlamentar în plus!    

*

La o primă privire, principala concluzie care se desprinde după consumarea alegerilor parlamentare din acest an, este aceea că drumul moldovenilor spre Uniunea Europeană va continua! Nu fără dificultăți, însă! De ce? Pentru că rezultatele nu „spun” totul!

Astfel, grupul formațiunilor politice proeuropene a fost „ajutat” și de neaccederea în legislativ a promoscovitului Partid Comunist Reformator (PCR), desprins din PCRM, care a înregistrat, la prima sa participare electorală, un eșec (doar 4,92 la sută)!

Pe de altă parte, boicotarea procesului electoral în Transnistria și Găgăuzia de către autoritățile proruse de la Tiraspol, respectiv Comrat, a contribuit, la rândul ei, la înlesnirea victoriei proeuropenilor, întrucât e greu de crezut că alegerile nu ar fi fost fraudate în teritoriile necontrolate de către Chișinău, în favoarea taberei proruse!

Pe de altă parte, „absenteiștii”, în majoritatea lor proeuropeni, au contribuit, și ei, la alimentarea incertitudinii cu privire la scorul final, principalul lor argument pentru atitudinea de neimplicare fiind acela al „deziluziei” cauzate de „contraperformanțele clasei politice moldovenești”.

Refacerea încrederii în formațiunile proeuropene a acestui electorat ține și de performanțele guvernării în anii care vin!

Prin urmare se poate spune că actualii și viitorii guvernanți pro­europeni de la Chișinău au trecut un test foarte greu și au primit o „lecție” din care ar trebui să tragă anumite învățăminte, în condițiile în care „glonțul le-a trecut pe la ureche”, cum s-ar spune!

Dincolo de asta, ca să parafrazez un oficial american, democrația de peste Prut este „vie”, „dinamică”, e „așa cum trebuie să fie”!

Florin-Vasile ȘOMLEA 

- politolog -