Cluj-Napoca, 11 iunie 2018

Discursurile puterii

               Așa după cum promisese mai demult, alianța de guvernare PSD-ALDE s-a ținut de cuvânt și, în 9 iunie 2018, a organizat în Piața Victoriei din Capitală un miting proguvernamental la care au luat parte circa o sută și ceva de mii de persoane (cifra este încă obiect de dezbatere!).

             Aduși din toate colțurile țării prin intermediul structurilor de partid ale puterii politice oamenii au fost dislocați într-un spațiu cu o încărcătură simbolică distinctă, în care (vă mai amintiți?) „rezistenții” ceruseră în februarie 2017 anularea „celebrei” Ordonanțe de Urgență 13 a ministrului Iordache!

            Acest fapt nu a fost unul întâmplător, ci dimpotrivă, scopul, nedeclarat, fiind acela de anihilare a simbolisticii respective!

            Din punctul de vedere al organizatorilor, se poate pune întrebarea dacă „manifestația cămășilor albe”, cum au numit cei din presă mitingul, și-a atins scopul.

            După reacțiile unora dintre „beneficiarii” ei, s-ar putea spune că nu prea! Cel puțin până acum asta pare a fi concluzia. O spun întrucât, fiind prezent în studioul unei televiziuni „prietene”, „El lider maximo” al social-democraților își stăpânea cu greu nervozitatea, fapt care, dincolo de aparențe, arată că nu a fost chiar totul ok!

           Ceea ce frapează la cele întâmplate în acest ultim sfârșit de săptămână e asemănarea izbitoare,  până la un punct, a mitingului proguvernamental cu contramanifestațiile aceleiași puteri de azi (dar cu nume schimbat) de acum 28 de ani, inclusiv prin raportare la fondul uman „mobilizat”.

          Alcătuit din oameni în majoritate modești, dezinformați sau păcăliți cu „atenții” derizorii acolo, în locurile de unde provin (vezi fraza rostită de către mulți dintre participanții intervievați „- PSD-ul ne-a dat... !”), unii nefiind foarte siguri de motivele pentru care au venit la București, mitingul a probat, la propriu (dacă mai era nevoie!), care este baza socială a puterii politice actuale. Asta nu îi face pe cei în cauză mai puțin responsabili pentru susținerea acordată diriguitorilor politici ai puterii!

           Dar haideți în continuare să trecem în revistă un  aspect mai puțin băgat în seamă de către oameni și anume cel al retoricii liderilor puterii care s-au perindat la microfonul instalat pe scena din Piața Victoriei, care spune multe despre profilul lor ca persoane publice.

            Am urmărit cu atenție cele rostite și am ajuns la concluzia că actuala putere, prin aceste discursuri, își etalează, încă o dată, de o manieră aproape exhibiționistă, „valențele” antidemocratice, exclusiviste, autoritare!

           Ceea ce a putut constata oricine deține un grad minim de cunoaștere a politicii e faptul că, fie că vorbim de Firea, de Tăriceanu, de Dăncilă sau de Dragnea, discursurile puterii au probat intoleranță, minciună, populism, o anumită suficiență, dorința de inoculare a fricii și a urii față de alteritate!

           Nu am regăsit, în aceste discursuri, o cât de firavă trimitere la valorile occidentale sau comunitare (în pofida drapelelor Uniunii Europene, purtate ostentativ de către unii participanți, sau a intonării Imnului UE!).

           Am regăsit, în schimb, elementele neconvingătoarei retorici ceaușiste de altădată: atunci „agenturili străine”, acum „șobolanii” (ca să dau doar un exemplu)!

            Și astea le auzim de la reprezentanții a două formațiuni politice care, în context european, sunt afiliate socialismului democratic (PSD), respectiv liberalismului social (ALDE)!?!

            Cu o abilitate cinică vorbitorii din 9 iunie 2018 au indicat manifestanților „vinovații” pentru neajunsurile lor cotidene (inflație, ajutoare sociale și pensii precare, dezvoltare locală deficitară etc.) de care sunt ei înșiși responsabili, arătând cu degetul spre „ținte false” care nu au nici o legătură cu subiectele în cauză (Iohannis, Kövesi etc.).

          Ei, această putere  politică, o demonstrează încă o dată retorica ei marcată de exaltarea primatului „voinței populare” în detrimentul regulilor instituțional-democratice, de repetatele trimiteri la elogiile „unității naționale” (în contextul „Anului Centenar” acestea venindu-i „ca o mănușă”!) și de practica instrumentării politicii, capătă tot mai clare contururi populiste!

           Invențiile absurde de genul „Statul paralel” și „Noua Securitate” („Hoțul strigă, hoții!”) care au abundat în discursurile de sâmbătă merg pe cultivarea fricii colective („Toți suntem ascultați și înregistrați!”, spunea Dragnea), într-un acces de paranoia la nivelul celor care conduc destinele puterii!

            Repetate obsesiv în ultimii ani la televiziunile aservite (strategie studiată și aplicată cu o consecvență sistematică!) ele au „prins” la mulți conaționali „slabi de înger”, dar și la cei „interesați”, cu toții (așa după rezultă și din interviurile luate participanților de către reporteri) chiar crezând că cei care nu sunt de acord cu Dragnea&Co s-ar afla în spatele acestor creații instituționale fantasmagorice.

               În sfârșit, în privința discursului lui Liviu Dragnea, pe care l-am lăsat intenționat la urmă, se poate afirma că acesta a fost slab, fără forță de penetrare în rândurile celor prezenți în Piața Victoriei, în pofida faptului că liderul PSD este beneficiarul serviciilor unor consilieri specializați în Comunicare israelieni ultraprofesioniști, care îl deservesc de ceva vreme!

               Asemenea unui „caudillo” latino-american, el a folosit acuze fără acoperire la adresa „rivalilor” amintiți (cărora i-a adăugat pe Traian Băsescu, în pofida faptului că, în ultima perioadă, acesta a atacat, la rândul lui, DNA-ul, și pe liberalul Ludovic Orban, cel care „și-a permis obrăznicia” de a o chema în instanță pe „doamna premier” Viorica Dăncilă în chestiunea delicată a deplasării recente din Israel efectuată fără înștiințarea Cotroceniului, așa cum ar fi fost firesc!) instigând mulțimea la huiduieli, atitudine care denotă disprețul lui față de normele democratice de conduită.  

              „Mineriada cămășilor albe”, cum numea un amic hâtru mitingul organizat de către putere, în pofida aparențelor și a opiniilor scepticilor, s-ar putea să aibă însă și un rol pozitiv, prin învățămintele desprinse, cea mai importantă concluzie fiind aceea că democrația nu este un lucru câștigat definitiv și că, pentru prezervarea ei, se impun atenția permanentă și mobilizarea celor care sunt conștienți de aceste adevăruri!

Florin-Vasile ȘOMLEA

–politolog și analist geopolitic–