Cluj-Napoca, 12 iulie 2014

Agenda politică și ultimele evaluări sociologice

După succesul facil și anticipat al lui Klaus Iohannis de la Congresul Partidului Național Liberal din 28 iunie 2014, desfășurat la București, agenda politicii autohtone merge mai departe având ca reper principal congresele „de fuziune” ale PNL-ului, respectiv PDL-ului, programate pentru 26 iulie anul curent.

Revenirea lui Crin Antonescu în ceea ce privește dorința sa de a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie nu a schimbat prea mult „datele problemei”, ci doar a întârziat momentul anunțării de către național-liberali a propunerii lor oficiale pentru Palatul Cotroceni, noul lider Iohannis păstrând în continuare prima șansă în acest sens și rămânând cel mai bine plasat potențial candidat al „dreptei” (așa după cum o demonstrează și sondajul de opinie de mai jos).

Și asta în pofida faptului că Predoiu, aspirantul Partidului Democrat Liberal la calitatea de „prezidențiabil”, a „ieșit de la cutiuță” în ultima vreme încercând să seducă publicul prin câteva apariții pe micul ecran!

Ca să nu mai vorbim despre Mihai Răzvan Ungureanu, „premierul de trei luni”, care în lipsă de altceva mai bun a declanșat o dispută absolut fără sens cu Elena Udrea, fosta sa colegă de cabinet guvernamental, în speranța tardivă de a fi luat în calcul pentru aceeași candidatură!

La rândul ei, doamna Udrea, iritată probabil de neacceptarea de către PNL și PDL a partidului din care face parte la negocierile care au ca obiectiv unificarea „dreptei”, și-a reiterat în declarațiile de presă „scepticismul” în ceea ce privește reușita proiectului politic al lui Iohannis și Blaga.

Deh, ce să-i faci, frustarea naște (uneori) atitudini ciudate!

Toate acestea fac parte din peisajul unui an electoral cu care noi ne-am obișnuit și pe care nu are rost să le mai comentez!

*

Ceea ce ar fi însă de comentat este rezultatul ultimului sondaj de opinie al CSOP-ului din perioada 27 iunie-4 iulie a.c.. Deși efectuat la comanda democrat-liberalilor, fiind realizat cu respectarea normelor sociologice, el este de luat în calcul motiv pentru care mi-am propus trecerea lui în revistă.

La capitolul „încredere în politicieni”, sondajul în cauză ne prezintă un tablou în care pe primul loc se află Guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu, cu 29 la sută, pe locul al doilea, premierul Victor Ponta, cu 25 la sută iar pe locul trei, primarul-general al Capitalei Sorin Oprescu, cu 21 la sută.

Aceștia sunt urmați de Klaus Iohannis (20 la sută), Traian Băsescu (15 la sută), Cătălin Predoiu și Călin Popescu Tăriceanu (fiecare cu 14 la sută), Mihai Răzvan Ungureanu (13 la sută), Vasile Blaga și Emil Boc (cu 12 la sută fiecare), Monica Macovei și Mircea Geoană (cu 11 la sută fiecare), Corneliu Vadim Tudor (10 la sută), Elena Udrea (9 la sută), Cristian Diaconescu și Adriean Videanu (câte 7 la sută fiecare), Dan Diaconescu (6 la sută), Dan Voiculescu, Gabriel Oprea și Kelemen Hunor (fiecare cu 5 la sută).

La capitolul „partide”, dacă ar avea loc alegeri parlamentare acum (reamintesc, pragul electoral de accedere în legislativ fiind de 5 la sută), situația ar fi următoarea: USD (40 la sută), PNL (15 la sută), PDL (15 la sută), UDMR (6 la sută), PP-DD (4 la sută), PMP (4 la sută), PRM (4 la sută) și Forța Civică (3 la sută).

Și acum iată comentariile!

Primul ar fi acela că liderul social-democraților Victor Ponta, dincolo de faptul că e devansat de Mugur Isărescu (persoană apolitică), întrunește numai jumătate din opțiunea „încredere” a românilor (care, chiar dacă nu trebuie confundată cu intenția de vot, spune ceva!). Acest lucru ne arată că, dacă se va hotărâ să candideze la alegerile prezidențiale, premierul va avea de muncit serios pentru a reuși să câștige!

Coroborând „scorul” său cu cel al USD-ului (din care PSD-ul face parte) aflat la doar 40 la sută eforturile depuse de Ponta pentru „reinventarea” ca om politic a lui Tăriceanu capătă un cu totul alt înțeles! Așa după cum mulți și-au dat seama încă de la început, „reinventarea” lui Tăriceanu ține de speranța pesediștilor de a „rupe” acele câteva procente de la electoratul de „dreapta”, strict necesare pentru asigurarea victoriei de la toamnă. Mișcarea este inteligentă dar rămâne de văzut dacă va reuși!

Un al doilea comentariu ține de faptul că, raportat la precedentele cercetări sociologice, tendințele în cazul de față indică o scădere a cotei lui Traian Băsescu, o ușoară creștere pentru Mugur Isărescu și Victor Ponta în timp ce Klaus Iohannis se află în „staționare”, după o scădere destul de abruptă de la 24 la sută (cât avusese în febuarie 2014), fapt care trebuie să le dea de gândit celor de pe „dreapta”.

*

În încheiere aș dori să aduc câteva precizări legate de latura „tehnică” a cercetărilor sociologice.

Mai întâi ar fi faptul că, și dacă sunt realizate corect din punct de vedere profesional (adică includ folosirea chestionarului, eșantionarea reprezentativă la nivel național și marja de eroare între -3 și +3 la sută), acestea nu trebuie absolutizate, ci văzute doar ca niște „fotografii” ale momentului, „perisabile” odată cu trecerea timpului!

Pentru publicul mai puțin cunoscător ar fi de adăugat că în timp ce gradul de precizie al unui sondaj de opinie este direct proporţional cu numărul celor intervievaţi (mai exact cu cât numărul de persoane intervievate cuprins în eșantionul chestionat este mai mare, cu atât marja de eroare devine mai mică), gradul de credibilitate este invers proporţional cu marja de eroare!

Și ca un ultim detaliu, în sondajele de opinie de la toamnă va conta foarte mult un alt parametru tehnic și anume trendul candidaților (care poate fi ascendent, descendent sau staționar) în funcție de care se poate anticipa cu mai multă acuratețe rezultatul final al bătăliei pentru Cotroceni.

Florin-Vasile ȘOMLEA
- politolog -