Cluj-Napoca, 3 octombrie 2015

Războiul din Orientul Mijlociu și „criza refugiaților”

(III)

Referitor la „refugiații” care vin dinspre Orientul Mijlociu în valuri succesive tot mai consistente, Witold Gadowski este de părere că ceea ce se întâmplă azi în Europa reprezintă „o mare nedreptate” față de „anumiți oameni” de acolo, pentru că, adevăratele victime ale războiului, șiiții, yazizii și creștinii de limbă arabă, se află de mai multă vreme „cantonate” în taberele din Kurdistanul irakian, din sudul Turciei și din Liban!

Ziaristul polonez îi menționează în mod expres în această ordine pe cei vizați de fundamentaliști, deoarece pe teritoriul Statului Islamic aceasta este ordinea în care se acționează asupra lor, în planul persecuției.  

Yazizii (sau yazidiții) reprezintă un grup religios de etnie kurdă a căror confesiune este un sincretism între Islam și vechile religii persane (cu precădere zoroastrismul). Aceștia trăiesc în provincia Mosul din Irak și în unele zone din Turcia, Siria, Armenia și Iran.

Așa după cum am mai menționat, șiiții sunt omorâți imediat ce sunt capturați, tratament care se aplică și bărbaților yazizi (mai puțin femeilor yazide care sunt violate și copiilor yazizi care sunt vânduți în târgurile de sclavi).

În ceea ce îi privește pe creștini, aceștia fie trec la Islam și apoi ajung la mila oamenilor Statului Islamic, fie sunt uciși sau împovărați cu o taxă numită Jizya, al cărei cuantum este stabilit, în mod arbitrar, de către autoritățile islamice!

Locurile unde se petrec abuzurile descrise sunt provinciile irakiene Diyala, Anbar, o parte din Ninive și Salah-ad-Din în timp ce în Siria cuprind circa două treimi din teritoriul național.

Victimele războiului sunt „cazate” de mai multă vreme în taberele amenajate în acest scop, ele fiind nevoite să fugă din locurile lor de baștină (un exemplu în acest sens fiind orașul Karakos din Valea Ninivei, din care au plecat, doar într-o singură zi, circa 60 000 de creștini având ca destinație Kurdistanul irakian).

În ceea ce privește exodul masiv al creștinilor sirieni, Gadowski a stat de vorbă cu episcopul Nicodim, fost patriarh al orașului Mosul, care a trebuit, la rândul lui, să fugă din fața jihadiștilor și care i-a relatat interlocutorului său că religia creștină este tratată acolo „ca în zilele Revoluției bolșevice”, fundamentaliștii năvălind în biserici, jefuindu-le, profanându-le și devastându-le!

*

După investigații laborioase, jurnalistul a ajuns la câteva concluzii interesante în ceea ce îi privește pe migranții din Orientul Mijlociu, care au asaltat în ultima lună Uniunea Europeană, pe care le prezint în cele ce urmează:

- Cei care năvălesc acum în Europa sunt mai ales bărbați tineri veniți „nu se știe de unde”! Foarte mulți dintre ei încalcă orice reguli intrând în Europa pe căi infracționale, fiind prezentați însă imediat de către mass-media occidentală ca fiind „refugiați”!

- Acești „migranți infractori”, cum îi numește Gadowski, au luat locul victimelor reale ale războiului, foarte puțini dintre ei fiind creștini, yazizi sau kurzi, adică cei care au suferit la modul real din cauza Statului Islamic.

- În tot acest timp, mass-media occidentală a susținut aproape vehement că Europa le datorează „refugiaților” „asistență umanitară”!

Ziaristul își pune întrebarea (fără a găsi și răspunsul) de ce Uniunea Europeană nu îi ajută pe aceia care sunt victimele reale ale războiului?! Adică pe persoanele care stau de peste un an de zile în taberele de refugiați din țările limitrofe zonei de conflict și fac demersuri (lipsite de vreun rezultat!) de a obține vizele pentru Europa (Bruxelles-ul fiind în mod direct responsabil pentru neacordarea lor!).

 Aceștia (și nu pleiada de  „șmecheri” care și-au putut permite să pună la bătaie 10 000 de dolari (!) pentru a fi transportați pe bătrânul continent de către rețelele de traficanți de persoane ale mafiilor turcă, albaneză sau rusă, pe cale infracțională în proporție de 90 la sută!) ar fi trebuit să beneficieze de susținere, conchide el.

Care sunt cauzele reale ale valurilor de „refugiați” care se află, după unii, abia la începuturi?

Gadowski este de părere că au fost „apăsate” câteva „butoane” care au dus la declanșarea fenomenului migraționist.

Unul dintre „butoane” s-ar afla la Rakkah, „capitala” Statului Islamic.

 „- Dăm drumul unui val necontrolat de refugiați în Europa, iar printre ei, infiltrăm agenți EMNI!” și-ar fi spus liderii islamici.

În cadrul serviciului EMNI, subliniază Gadowski, există un „departament de asasinate și sinucideri” care se ocupă de aceste lucruri și menține comunicarea cu toată rețeaua de „lupi singuratici” răsfirați prin lume și gata să devină „șahizi” (atentatori sinucigași), fapt foarte periculos, dificil și, practic, imposibil de detectat!

Cele de mai sus ne fac să ne amintim că iarna trecută ISIS-ul amenința că va trimite în Europa 800 000 de musulmani, lucru luat atunci în derâdere de mulți dintre noi!

Un alt „buton” ar fi fost apăsat la Ankara, care ar fi dat drumul spre Europa unui alt mare val de „refugiați”, din totalul celor circa 2 000 000 de oameni originari din Siria, aflați în sudul Turciei.

Jurnalistul polonez crede că, un al treilea „buton” s-ar găsi la Moscova, care ar fi „jucat la două capete”: pe de o parte ar fi sprijinit regimul lui Bashar al Assad iar pe de altă parte ar fi acordat susținere, până la un anumit moment, chiar fundamentaliștilor islamici (!?).

Și asta, deoarece Federația Rusă vrea să se implice în Orientul Mijlociu mai mult decât până de curând, propunându-și ca, prin problemele create Uniunii Europene de către migranți, „să țină în șah” Bruxelles-ul în „chestiunea ucraineană”.

Din punctul de vedere al lui Gadowski, Iranul, o putere regională în ascensiune ca și Turcia, animat de ambiții și orgolii, este la rândul lui implicat în această problemă a migranților alimentând tensiunile din zona de conflict a Orientului Mijlociu.

*

Un alt observator atent al situației de mai sus, generalul Constantin Degeratu, într-un recent interviu acordat postului de televiziune „Digi 24”, menționa că Siria reprezintă, citez: „primul câștig strategic major al Rusiei în planul relațiilor internaționale și asta creează probleme majore pentru securitatea Europei de Est iar criza refugiaților a făcut parte din strategia Kremlinului de a «adormi» vigilența Occidentului”.

Ca și Gadowski, el crede că rușii au intrat în Siria pentru a ne face să „uităm” de Ucraina și de Crimeea anexată și în scopul revenirii lor în „războiul împotriva terorismului” alături de Statele Unite!

Ceea ce vedem azi, crede Degeratu, e o „operațiune de diversiune strategică”, care a acoperit bine și „zgomotul din Ucraina” și „dislocarea strategică rusă în Siria”.

Pe de altă, parte „criza refugiaților” ar fi o „operațiune specială” pregătită din timp și organizată cu fonduri din partea unor state arabe, interesate de menținerea tensiunii în zonă!

În privința țărilor din Golf, ar mai fi de adăugat faptul că, spre exemplu, Arabia Saudită, cu toate că putea asigura condiții foarte bune de cazare pentru 4 milioane de persoane, în taberele destinate de obicei celor care fac tradiționalul pelerinaj anual la Mecca, a refuzat asta, ceea ce ar trebui să dea de gândit multora de pe bătrânul continent!

În opinia generalului român, sursa principală de „refugiați” nu este Siria, de acolo venind numai 20-25 la sută din migranți, majoritatea acestora fiind afgani, irakieni, pakistanezi, arabi din Golf, eritreeni, somalezi și alți africani subsaharieni!

*

Și iată-ne ajunși, într-un final, și la strategiile Bruxelles-ului pentru rezolvarea „crizei refugiaților”.

În mod ciudat, pentru unii reprezentanți occidentali, precum Pierre Moscovici (Comisarul European pentru Afaceri Economice), exodul spre Europa al celor proveniți din zona de conflict a Orientului Mijlociu este apreciat pozitiv fiind interpretat numai prin prisma profitabilității economice, cu neglijarea tuturor celorlalte aspecte!

Mai precis, după oficialul european, ceea ce se întâmplă acum reprezintă „o bună oportunitate” pentru „rezolvarea deficitului forței de muncă” din țările dezvoltate ale Vestului ca urmare a „scăderii natalității” și a „continuei îmbătrâniri a populației” din această parte a continentului (sic!).

Desigur întrebarea care i s-ar putea pune domnului Moscovici (dar pe care nu i-o pune nimeni, evident) ar fi dacă nu cumva ar avea să-și reproșeze ceva pe marginea celor două „probleme” ale societății occidentale, având în vedere faptul că decenii la rând oficialii occidentali, din rândurile cărora face parte și el, au promovat și încurajat „planningul familial” în urma căruia s-a ajuns la scăderea natalității și la îmbătrânirea populației pe care, în mod ipocrit, acum le deplânge!

După cum la fel de ciudată apare și implicarea numelui filantropului George Soros și a rețelelor sale de promovare mediatică și de impact civic în asigurarea unei „mai bune instrumentări” a fenomenului migraționist spre Europa, având în spate generoasele slogane ale umanitarismului și toleranței „multiculturale”.

Dar despre aceste subiecte vom mai vorbi!

       

Florin-Vasile ȘOMLEA

- politolog -