Cluj-Napoca, 21 martie 2015
Despre democrație și corupție
Democrația este un lucru minunat după care noi am
tânjit din anii comunismului și de la
care am avut foarte mari așteptări, unele concretizate, altele nu.
O dată cu trecerea timpului, „memoria selectivă” a
unora dintre concetățeni i-a făcut să alunece spre poziții tot mai critice la
adresa acesteia, devenită
responsabilă, fără voia ei, de aproape toate neajunsurile vieții noastre de zi cu zi.
Democrația, săraca, nu scapă de acuze
nici atunci când se vorbește despre fenomenul
corupției, o temă de mare actualitate. Mai mult decât atât chiar, nu puțini
afirmă că „mai bună ar fi o dictatură sănătoasă decât o democrație șubredă”!
Oare așa să fie?! Personal, n-aș spune „da”!
Democrația este un sistem politic, ca oricare altul, cu reguli și norme care presupun
alinierea societății față de ele. Sub forma ei modernă (sau reprezentativă),
ea a fost teoretizată de către „clasicii” domeniului de o manieră inteligibilă
pentru marele public tocmai în ideea de a se ajunge la o cât mai bună cunoaștere
pentru cei mulți.
Numele acestora (Robert A. Dahl, Giovanni
Sartori sau Arend Lijphart, ca să dau doar câteva) nu este nici
pronunțat prea des și nici nu spune prea multe publicului și, din păcate, nici
celor care „fac politică”.
Cunoașterea acestora ar fi putut constitui un
stimulent pentru creșterea interesului
față de ideile promovate de ei, idei utile
în perfecționarea mecanismelor societății!
Nefăcând asta, democrația
are de pierdut și roadele lumii
libere, creată de această filosofie
de viață, nu pot fi valorificate așa cum ar trebui.
Incultura
politică, în materie de democrație, a celor care conduc România, este una dintre cauzele majore ale lamentabilei prestații politice de azi asupra
căreia „tronează” ca o regină corupția!
Prin urmare, „stimabililor”, nu democrația e cauza proliferării corupției, ci nesocotirea regulilor ei, izvorâtă din ignoranță! Iar asta e valabil pretutindeni, nu doar la noi.
Câți dintre oamenii acestei țări, și cu atât mai
mult cei care sunt angrenați în politică, cunosc faptul că pe alte meleaguri,
spre exemplu în Franța, nu poți
accede într-o funcție publică fără a avea, dincolo de profesia de bază, și o
pregătire de specialitate administrativ-politică?
„- De ce e nevoie de așa ceva?” ar putea să
întrebe mirați unii. Păi tocmai în ideea ca „cei aleși” să fie în măsură de a cunoaște și a aplica cu profesionalism
ceea ce au de făcut.
*
Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii sesizând „derapajele”
democrației autohtone, americanii
(din nou ei!) au dat „undă verde” actualului proces de asanare a spațiului public românesc din dorința de a consolida
sistemul politic din țara noastră.
„- Bun, dar ce „interes” au americanii și de ce își
bagă „coada” în problemele noastre?” s-ar putea întreba unii, „- De ce nu își
văd de treaba lor?!”.
Păi, pentru că, exact asta e „treaba” lor,
domnilor, de a ajuta la consolidarea
democrației!
Mai exact, americanii știu că o țară măcinată de corupție generează instabilitate politică și o viață
democratică precară, devenind vulnerabilă
la influențele negative dinafară!
Și întrucât, în calitatea lor de lideri globali, reprezintă puterea care are în responsabilitate asigurarea securității lumii libere, au de
îndeplinit „anumite lucruri” în această parte a lumii în care ne aflăm și noi,
precum cele de dată recentă, legate de consolidarea
„cordonului sanitar” antirusesc, lucru
irealizabil fără asanarea spațiului
public.
În plus, în ceea ce privește România, americanii mai știu că aici „stau” cel mai bine la
capitolul „simpatie publică” din toată Europa (peste 75 la sută din populație!).
Or, acest lucru contează pentru ei la fel de mult!
La cele de mai sus, mai trebuie adăugat încă un
aspect, foarte important, strategic
și geopolitic, și anume că aliatul
NATO din flancul sud-estic, cel mai
fidel americanilor până de curând, e vorba de Turcia, dă astăzi semnale de distanțare de linia fermă adoptată de
Washington față de Federația Rusă!
Condusă de fundamentalistul
Partid al Justiției și Dezvoltării, această
țară, cu un bun potențial uman, cunoaște un proces de reislamizare accelerată a vieții sale publice, fapt care o
îndepărtează de viziunea occidentală cu privire la tot ce se întâmplă în lume.
Și asta taman acum când Rusia lui Putin își arată
colții!
Ținând cont de toate acestea, planul geostrategic american pentru Europa central-estică este unul care prevede preluarea de către noi
a tot mai multor „sarcini” îndeplinite de turci în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Iată de ce am putea spune că lupta pentru combaterea corupției a devenit nu numai
un obiectiv intern, ci și unul geopolitic.
Cunoscătorii știu că din momentul în care ai
acceptat să faci parte dintr-o familie politică
asta presupune a fi de acord cu respectarea regulilor acesteia.
Prin urmare, nu poți sta lângă Statele Unite, „patria
democrației liberale”, să râvnești la avantajele acestei relaționări și să te
comporți ca o republică bananieră.
Este o chestiune de bun simț!
Florin-Vasile ȘOMLEA
- politolog
-