Cluj-Napoca, 16 iulie 2020, Conferința de presă a Partidului „Alternativa Dreaptă”.

Cluj-Napoca, 16 iulie 2020, Conferința de presă a Partidului „Alternativa Dreaptă”.

joi, 16 iunie 2016

Cluj-Napoca, 16 iunie 2016

Alegerile locale din iunie 2016. Câteva observații


              La aproape două săptămâni distanță de la consumarea alegerilor locale, concluziile referitoare la ceea ce s-a întâmplat în Duminica Orbului capătă un contur mai clar.
            După principiul „Adio, dar rămân cu tine!” acest scrutin a (re)consacrat supremația PSD-ului la nivel național în privința opțiunii publicului românesc coroborat cu succesul pe linie înregistrat la București!
            Pe de altă parte a fost confirmată încă o dată orientarea diferită a electoratului românesc de pe cele două laturi ale Carpaților: în timp ce în Transilvania s-a menținut opțiunea pentru „dreapta” (vezi scorurile clare obținute de liberali în orașe precum Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Alba Iulia, Arad, Târgu-Mureș, Brașov), restul fiind adjudecate de reprezentanții UDMR-ului și FDGR-ului (Sibiu) și doar două revenind PSD-ului, în „Regat”, cu mici excepții (Moldova de nord, respectiv Ploieștiul), social-democrații nu au avut emoții!
             Formațiunile politice mai mici, am în vedere ALDE și PMP-ul, nu au convins prea multă lume și, drept urmare, nu vor conta în viitorii patru ani la nivelul administrațiilor publice locale.
             La București, dincolo de eșecul „în linie” al PNL-ului, oarecum de așteptat având în vedere inconsecvețele acestuia din ultimele luni, s-a  mai produs un eveniment și anume succesul neașteptat al unei formațiuni politice noi, de coloratură locală, Uniunea Salvați Bucureștiul (USB)!
             Scorul foarte bun înregistrat de liderul Nicușor Dan, candidatul acesteia la Primăria Capitalei și clasarea pe locul secund, la mare distanță de Cătălin Predoiu, soluția „de avarie” a liberalilor, l-au făcut pe tânărul politician să își anunțe de pe acum ambițiile pentru toamnă și intenția transformării formațiunii sale în Uniunea Salvați România.
             Am lăsat intenționat la urmă poate cea mai importantă dintre constatări și anume slaba participare la vot a alegătorilor! S-ar putea ca o cauză a ratei mari a absenteismului înregistrat la urne să fi avut ca explicație faptul că aceste alegeri s-au desfășurat într-un singur tur. Cine știe? Dacă e așa sau nu ne vor lămuri viitoarele investigații sociologice.
             Dincolo de asta un lucru e sigur și anume că, actualele formațiuni politice nu mai reușesc să capaciteze atenția românilor ca altădată! Pe acest fond, ascensiunea unor partide nou apărute (USB) sau în curs de apariție (Alianța Noastră a lui Marian Munteanu) pare cât se poate de firească.
             Ceea ce am mai observat cu ocazia acestor „locale” e faptul că pentru „nucleul dur” al votanților partidelor aflate în cursă a contat prea puțin (sau deloc!) faptul că unii dintre „favoriții” lor se aflau pe „lista neagră” a corupților, alegătorii fideli creditându-i fără mustrări de conștiință cu noi mandate de primari sau de consilieri locali!
             O să închei cu o scurtă discuție despre o „ciudățenie”, care persistă de multă vreme, legată de numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale!
             Despre ce e vorba? De ani buni nedumirește faptul că, în pofida regresului demografic accentuat înregistrat de România, populația țării scăzând continuu după 1989 - de la circa 23 000 000 de locuitori la circa 19 700 000 de locuitori, conform datelor înregistrate la scrutinul „localelor” din iunie 2016 - numărul alegătorilor înscriși este de 18 000 000 !?!
               Cifra nu mi se pare credibilă în condițiile în care din totalul populației actuale ar trebui scăzută categoria celor cu vârsta sub 18 ani (circa 3 500 000 de persoane) care nu participă la procesul electoral!
              Fără a face alte comentarii este cât se poate de limpede că listele cu alegători trebuie actualizate, fapt care va afecta mai multe planuri ale vieții politice, inclusiv reprezentarea țării în Parlamentul European, știut fiind că aceasta e stabilită prin raportare la populația fiecărui stat-membru.
           
Florin-Vasile ȘOMLEA
- politolog -